La 6 octombrie 2011, dr.hab. Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM a susţinut o Conferinţă de presă cu genericul „Gazele de şist: mit sau realitate?”. Evenimentul a fost organizat de către Academia de Ştiinţe a Moldovei în contextul apariţiei, la 1 octombrie curent, a unei informaţii furnizate de ministrul Energeticii şi Industriei Cărbunelui al Ucrainei, Iuri Boiko, care a declarat că pe teritoriul Ucrainei, în regiunile limitrofe cu Republica Moldova au fost descoperit importante zăcăminte de gaze de şist, care ar putea să se extindă şi pe teritoriul ţării noastre. Savantul moldovean a infirmat aceste afirmaţii, calificându-le drept declaraţii nefondate.
Mai mult, acest lucru a fost infirmat şi de specialişti de la Institutul de Geologie al Academiei de Ştiinţe al Ucrainei. Acad. Piotr Gojik, directorul institutului, a precizat că la moment, Ucraina nu dispune de zăcăminte de gaze de şist, confirmate cu rezerve şi estimate pertinent.
„Noi recunoaştem că problema gazului de şist este una reală şi foarte importantă şi aceasta merită o atenţie deosebită. Republica Moldova dispune de cantităţi importante de roci tip şist, care au un conţinut bogat în substanţe organice, aflate la diferite adâncimi. Aceasta permite a afirma că pe teritoriul Republicii Moldova e foarte posibil să avem zăcăminte de gaze de şist, dar pentru a le localiza sunt necesare lucrări speciale”, a menţionat dr.hab. Vasile Alcaz, subliniind, totodată, că prezenţa acestor roci nu înseamnă neapărat şi prezenţa gazului de şist.
Directorul Institutului a afirmat că asemenea roci sunt larg răsrîndite în toată lumea, deocamdată, însă gazele de şist reprezintă o realitate doar pentru SUA şi Canada, dat fiind că în aceste ţări deja s-au efectuat cercetări, explorări, s-au calculat rezervele, extragerea acestor gaze fiind efectuată în baza unei tehnologii performante foarte costisitoare. Pentru Republica Moldova, susţine omul de ştiinţă, acesta este, deocamdată, un mit, dar care poate deveni realitate. Situaţia în alte ţări din regiune (Ucraina, România, Ungaria, Bulgaria) este, de asemenea, la nivelul discuţiilor sau de pregătire către eventuale lucrări. Pentru toate ţările, însă, problema gazelor rămâne a fi una foarte importantă şi asta pentru că ea se raportează la problema securităţii energeticii a oricărui stat. „Existenţa acestor zăcăminte poate însemna o perspectiva de a avea resurse proprii de gaze, însă este prematur să vorbim de prezenţa acestora la moment”, a avertizat dr.hab. Vasile Alcaz.
În context, cercetătorul a specificat că Institutul de Geologie şi Seismologie al AŞM planifică a efectua un studiu de fezabilitate, unde vor fi examinate condiţiile de amplasament, conţinutul chimic şi organic al rocilor de şist, cât şi pericolul de poluare al apelor, infiltrare a substanţelor toxice în sol, plante etc. La finele acestui studiu, cercetătorii de la Institut vor veni cu recomandări către autorităţi privind sectoarele mai favorabile pentru efectuarea ulterioară a lucrărilor practice de explorare, pentru acestea din urmă urmând a fi implicate companii străine care posedă echipament, tehnologii şi experienţă respectivă, or, Republica Moldova, cu regret, nu le poate efectua la moment, de altfel, ca şi România, Bulgaria, Ucraina.
Potrivit directorului Institutului, cercetările savanţilor de până acum demonstrează că rocile de şist de pe teritoriul Republicii Moldova au o vârstă de 550-600 milioane de ani. Directorul Institutului a precizat că în partea de nord a ţării, rocile de şist se află la suprafaţă şi au o grosime de 20 metri. În partea centrală a republicii, rocile se află la o adâncime de până la 1000 de metri şi au o grosime de 100 de metri. Iar în partea de sud - rocile se află la o adâncime de circa 6.000 de metri şi au o grosime de 1.500 metri.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM